versuri si muzica Tudor Gheorghe
Primeste-i Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
De atatea ori am inaltat
Spre tine calda rugaciune
Si atata timp am asteptat
Dumnezeiasca ta minune.
Ca ochii ne-au ramas infipti
In slava cerului parinte
Si ingerasi tai cuminti
I-au spart sub talpile lor sfinte.
Si ne-ai lasat sa stam asa
cu doua gouri de - ntuneric
In locul ochilor ce - ar vrea
Bici de lumina, fulger sferic.
Sa fie, ca sa taie - n drum
Glontul pornit din teava pustii,
Ascunsa - n noaptea grea si-n fum
Si cine - a tras nicicand sa nu stii.
Primeste-i, Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara,
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
Se afișează postările cu eticheta Timisoara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Timisoara. Afișați toate postările
vineri, 10 octombrie 2008
Primeste - i , Doamne
versuri si muzica Tudor Gheorghe
Primeste-i Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
De atatea ori am inaltat
Spre tine calda rugaciune
Si atata timp am asteptat
Dumnezeiasca ta minune.
Ca ochii ne-au ramas infipti
In slava cerului parinte
Si ingerasi tai cuminti
I-au spart sub talpile lor sfinte.
Si ne-ai lasat sa stam asa
cu doua gouri de - ntuneric
In locul ochilor ce - ar vrea
Bici de lumina, fulger sferic.
Sa fie, ca sa taie - n drum
Glontul pornit din teava pustii,
Ascunsa - n noaptea grea si-n fum
Si cine - a tras nicicand sa nu stii.
Primeste-i, Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara,
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
http://www.trilulilu.ro/tovarasultau/66702756b18f83
Primeste-i Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
De atatea ori am inaltat
Spre tine calda rugaciune
Si atata timp am asteptat
Dumnezeiasca ta minune.
Ca ochii ne-au ramas infipti
In slava cerului parinte
Si ingerasi tai cuminti
I-au spart sub talpile lor sfinte.
Si ne-ai lasat sa stam asa
cu doua gouri de - ntuneric
In locul ochilor ce - ar vrea
Bici de lumina, fulger sferic.
Sa fie, ca sa taie - n drum
Glontul pornit din teava pustii,
Ascunsa - n noaptea grea si-n fum
Si cine - a tras nicicand sa nu stii.
Primeste-i, Doamne - n casa ta
Pe cei ce vin din Timisoara,
Ei sunt ofranda cea mai grea
Pe care ti-o trimite tara.
http://www.trilulilu.ro/tovarasultau/66702756b18f83
Craciunul Timisoarei - Da-ne Doamne Darul amintirii
Am fost si eu acolo, in Timisoara, acum 13 ani. Am petrecut si eu, alaturi de ceilalti entuziasti, cel mai straniu si frumos Craciun trait vreodata: Craciunul Timisoarei. Am trait acele zile, nu ascuns si baricadat in casa, ci afara, pe strazi.
Am fost sambata, 16 decembrie, acolo, in Piata Maria, cu fetita mea de mana, ea avea atunci doar 9 ani. Era seara si priveam, muti de uimire, cum un grup de vreo 30 de tineri striga "Jos Ceausescu!" Am fost din nou pe strazi, duminica, de la 7 diminineata, si deja strazile erau pline de oameni. Lumea umbla intr-o procesiune ireala, cu vadita nedumerire si mirare in ochi, caut`nd cu infrigurare semne care sa le dovedeas-ca incredibilul, sa le dea asigurarea ca nu viseaza, ca dupa 45 de ani de mizerie comunista, Timisoara zice NU. si am fost in Piata Operei duminica seara, cand se ardeau volumele omagiale din librarii si soldatii, la fel de nedumeriti si infrigurati ca si noi ceilalti, ne-au infipt baionetele intre ochi. Da, am fost acolo la Catedrala, luni, 18 decembrie, c`nd au tras in noi. Nu frica a domnit atunci, ci pura perplexitate; era imposibil sa crezi ca trag cu adevarat. } in ciuda a ceea ce s-a spus de catre vesnicii filosofi si critici dupa ce totul s-a terminat, gloantele acelea au fost mai mult decat reale, iar mortii ce au cazut atunci mai mult decat adevarati. Si daca nu m-as fi adapostit, trezit din nedumerirea mea nat`nga de strigatele sotiei, probabil ca acest articol nu ar mai fi fost scris. Am fost si marti, si miercuri, si joi, de dimineata p`na seara, in Piata Operei, alaturi de altii mii. Am asistat miercuri, 20 decembrie, la memorabila scena a fuzio-narii armatei cu demonstrantii; am chiuit de bucurie, alaturi de altii zeci de mii, joi, 21 decembrie, c`nd am aflat vestea ca "a inceput si in Bucuresti". Iar vineri, 22 decembrie, inghesuit in multimea uriasa ce ocupa tot spatiul dintre Opera si Catedrala, am auzit ca o veste din cer, veste venita de la un geam de sus, dintr-o cladire din dreapta noastra, cum ca Tiranul a fugit. Asa a strigat atunci o voce de femeie, de sus de la geam, spre multime: A fugit Tiranul!
Era 22 decembrie. Trecuse exact o saptamana. Doamne! Au fost necesare doar 7 zile sa se darame ceea ce dainu-ise jumatate de veac si parea ca va dainui vesnic.
Se spune ca toate au un rost si ca nimic nu e int`mpla-tor. Faptul ca exact de solsti-tiul de iarna Timisoara si Rom`nia au devenit libere poate fi doar o coincidenta? Pentru noi, crestinii, in nici un caz.
Solstitiul de iarna a fost din cele mai vechi timpuri cumpana, momentul cosmic cel mai important in viata omului. La toate popoarele solstitiul de iarna se celebra ca cea mai mare sarbatoare. Atunci, de solstitiul de iarna, se spune, se deschid portile raiului si coboara in lume un m`ntuitor. De aceea, nasterea Domnului nostru Isus Christos a trebuit sa se int`mple de solstitiul de iarna. De aceea, solstitiul de iarna coincide cu Craciunul. Atunci Soarele lumineaza noaptea si nu int`mplator Christos este numit Sol Invictus si Sol Justitiae. El este Soarele Justitiar ce transforma "noaptea in zi" si "tristetea in bucurie". Atunci are loc trecerea de la "vechi" la "nou", de la un ciclu la altul. }i tot de aceea, leul - simbol christic - era in Evul Mediu o emblema a justitiei.
Este interesant ca blazonul vechi al Timisoarei continea un leu, ceea ce su-gereaza ca aceasta cetate a fost sub semnul soarelui justitiar si, parafraz`n-du-l pe Campanella, o putem numi "Cetatea Soarelui". De altfel, in 1316, c`nd Timisoara a devenit resedinta, capitala regelui Charles Robert d'Anjou, ea avea cele patru porti orientate spre punctele cardinale, adica spre statiile soarelui, la fel ca si cetatea lui Campa-nella. Este de mirare atunci ca cele 7 zile justitiare, de foc si lupta, s-au desfasurat la Timisoara? Este de mirare ca au fost exact 7, si ca s-au petrecut exact de solstitiul de iarna, cind are loc schimbarea dintre vechi si nou? Ca totul a inceput in Piata Maria, a Sf. Fecioare, mama Soarelul Justitiar?
Cei care au fost atunci in Piata Operei au vazut cu uimire miracolul Naturii, cum iarna s-a transformat intr-o edenica primavara, iar Soarele, extraordinarul Soare, era suspendat parca de turla Catedralei. Caci acel de neuitat Craciun al Timisoarei a avut soarele ca semn. Desi iarna, era cald ca primavara si soarele stralucea pe cerul albastru pe care se proiecta conturul Catedralei.
Da, fara indoiala, Timisoara apartine istoriei sacre, ea a stat la cumpana ciclica si soarele Timisoarei este, pe merit, Sol Justitiae Temesiensis.
Sub acest soare a fost sarbatorit Craciunul Timisoarei si acum, dupa 13 ani, nu avem dreptul sa uitam. Omul, pentru ca e om, are tendinta sa uite ce e important, dus de vartejul amanuntelor de zi cu zi.
Acuma, de Craciunul anului 2003, sa ne rugam :
da - ne Doamne darul amintirii!
Am fost sambata, 16 decembrie, acolo, in Piata Maria, cu fetita mea de mana, ea avea atunci doar 9 ani. Era seara si priveam, muti de uimire, cum un grup de vreo 30 de tineri striga "Jos Ceausescu!" Am fost din nou pe strazi, duminica, de la 7 diminineata, si deja strazile erau pline de oameni. Lumea umbla intr-o procesiune ireala, cu vadita nedumerire si mirare in ochi, caut`nd cu infrigurare semne care sa le dovedeas-ca incredibilul, sa le dea asigurarea ca nu viseaza, ca dupa 45 de ani de mizerie comunista, Timisoara zice NU. si am fost in Piata Operei duminica seara, cand se ardeau volumele omagiale din librarii si soldatii, la fel de nedumeriti si infrigurati ca si noi ceilalti, ne-au infipt baionetele intre ochi. Da, am fost acolo la Catedrala, luni, 18 decembrie, c`nd au tras in noi. Nu frica a domnit atunci, ci pura perplexitate; era imposibil sa crezi ca trag cu adevarat. } in ciuda a ceea ce s-a spus de catre vesnicii filosofi si critici dupa ce totul s-a terminat, gloantele acelea au fost mai mult decat reale, iar mortii ce au cazut atunci mai mult decat adevarati. Si daca nu m-as fi adapostit, trezit din nedumerirea mea nat`nga de strigatele sotiei, probabil ca acest articol nu ar mai fi fost scris. Am fost si marti, si miercuri, si joi, de dimineata p`na seara, in Piata Operei, alaturi de altii mii. Am asistat miercuri, 20 decembrie, la memorabila scena a fuzio-narii armatei cu demonstrantii; am chiuit de bucurie, alaturi de altii zeci de mii, joi, 21 decembrie, c`nd am aflat vestea ca "a inceput si in Bucuresti". Iar vineri, 22 decembrie, inghesuit in multimea uriasa ce ocupa tot spatiul dintre Opera si Catedrala, am auzit ca o veste din cer, veste venita de la un geam de sus, dintr-o cladire din dreapta noastra, cum ca Tiranul a fugit. Asa a strigat atunci o voce de femeie, de sus de la geam, spre multime: A fugit Tiranul!
Era 22 decembrie. Trecuse exact o saptamana. Doamne! Au fost necesare doar 7 zile sa se darame ceea ce dainu-ise jumatate de veac si parea ca va dainui vesnic.
Se spune ca toate au un rost si ca nimic nu e int`mpla-tor. Faptul ca exact de solsti-tiul de iarna Timisoara si Rom`nia au devenit libere poate fi doar o coincidenta? Pentru noi, crestinii, in nici un caz.
Solstitiul de iarna a fost din cele mai vechi timpuri cumpana, momentul cosmic cel mai important in viata omului. La toate popoarele solstitiul de iarna se celebra ca cea mai mare sarbatoare. Atunci, de solstitiul de iarna, se spune, se deschid portile raiului si coboara in lume un m`ntuitor. De aceea, nasterea Domnului nostru Isus Christos a trebuit sa se int`mple de solstitiul de iarna. De aceea, solstitiul de iarna coincide cu Craciunul. Atunci Soarele lumineaza noaptea si nu int`mplator Christos este numit Sol Invictus si Sol Justitiae. El este Soarele Justitiar ce transforma "noaptea in zi" si "tristetea in bucurie". Atunci are loc trecerea de la "vechi" la "nou", de la un ciclu la altul. }i tot de aceea, leul - simbol christic - era in Evul Mediu o emblema a justitiei.
Este interesant ca blazonul vechi al Timisoarei continea un leu, ceea ce su-gereaza ca aceasta cetate a fost sub semnul soarelui justitiar si, parafraz`n-du-l pe Campanella, o putem numi "Cetatea Soarelui". De altfel, in 1316, c`nd Timisoara a devenit resedinta, capitala regelui Charles Robert d'Anjou, ea avea cele patru porti orientate spre punctele cardinale, adica spre statiile soarelui, la fel ca si cetatea lui Campa-nella. Este de mirare atunci ca cele 7 zile justitiare, de foc si lupta, s-au desfasurat la Timisoara? Este de mirare ca au fost exact 7, si ca s-au petrecut exact de solstitiul de iarna, cind are loc schimbarea dintre vechi si nou? Ca totul a inceput in Piata Maria, a Sf. Fecioare, mama Soarelul Justitiar?
Cei care au fost atunci in Piata Operei au vazut cu uimire miracolul Naturii, cum iarna s-a transformat intr-o edenica primavara, iar Soarele, extraordinarul Soare, era suspendat parca de turla Catedralei. Caci acel de neuitat Craciun al Timisoarei a avut soarele ca semn. Desi iarna, era cald ca primavara si soarele stralucea pe cerul albastru pe care se proiecta conturul Catedralei.
Da, fara indoiala, Timisoara apartine istoriei sacre, ea a stat la cumpana ciclica si soarele Timisoarei este, pe merit, Sol Justitiae Temesiensis.
Sub acest soare a fost sarbatorit Craciunul Timisoarei si acum, dupa 13 ani, nu avem dreptul sa uitam. Omul, pentru ca e om, are tendinta sa uite ce e important, dus de vartejul amanuntelor de zi cu zi.
Acuma, de Craciunul anului 2003, sa ne rugam :
da - ne Doamne darul amintirii!
Documente declasificate dupa 19 ani, depuse in dosarul Revolutiei de la Timisoara
-- Avocatul gen. Stanculescu, Alice Draghici: "Printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii"
Avocatul gen. (r) Victor Stanculescu, Alice Draghici, a depus, luni, in instanta, in dosarul Revolutiei de la Timisoara, documente care ar arata ca la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat si straini dotati cu armament diferit de cel al Ministerului Apararii. Draghici a declarat pentru NewsIn ca, din documentele depuse la dosar, la termenul de luni de la inalta Curte de Casatie si Justitie, ar rezulta ca printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii. Avocatul a sustinut ca aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apararii, declasificate la solicitarea lui Victor Stanculescu, referitoare la operatiunile de la Timisoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla si rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urma cu 19 ani. "Teroristi" cu armament performant
La finalul sedintei de judecata de luni, avocatul lui Stanculescu a declarat ca din aceste documente rezulta ca nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vina pentru faptele petrecute la Timisoara. "Rezulta ca, in perioada 16 - 21 decembrie 1989, la Timisoara, printre soldati au fost infiltrate diverse persoane. Astfel, au fost persoane imbracate in uniforma kaki si care detineau armament foarte sofisticat. Era armament de lupta de provenienta straina, care nu era in dotarea Armatei si cu care s-a tras inclusiv chiar si in soldati. Va dau un singur exemplu. Pe 17 decembrie au fost depistate cinci persoane straine care atacau masini de lupta ale armatei. Atunci cand au fost depistate, acele persoane care erau imbracate in uniforma specifica armatei au fugit. Spatiul aerian era survolat de niste aparate de zbor mici, despre care nu s-a stabilit nici pana in prezent de unde proveneau. Au fost impuscati multi soldati, s-au atacat tancuri ale armatei. Documentele depuse de noi la dosar arata ca, printre persoanele infiltrate in randul celor de la Timisoara, se aflau oameni din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorism si din Securitate", a declarat pentru NewsIn avocatul Alice Draghici. La randul sau, aparatorul lui Mihai Chitac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat si el mai multe probe, printre care si depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecatorii completului de fond de la iCCJ unde a fost condamnat clientul sau. Avocatul a sustinut ca magistratul ar fi membru al Asociatiei de Revolutionari "22 decembrie" de la Iasi. Amanare contestata Presedintele Completului de noua judecatori, Gheorghe Florea, a decis sa ia in discutie toate aceste cereri pe 9 iunie, la un nou termen al procesului. Amanarea procesului a fost contestata de revolutionarii prezenti, care au solicitat ca generalii Chitac si Stanculescu "sa nu mai fie tinuti in brate". Una din partile vatamate din dosar, Vasile Farcau, a aprins doua lumanari pe care le-a infipt in doi covrigi si le-a pus pe un birou in fata judecatorilor. Dosarul a mai fost amanat de Completul de noua magistrati al inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trebuie sa judece recursurile depuse de generalii in rezerva Victor Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.
generalul Victor Stanculescu
Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca inculpatul Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.
generalul Mihai Chitac
In ceea ce il priveste pe inculpatul Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte. Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandatii care au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date. Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii care au apreciat ca ordinul de a se deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare, se mai arata in motivarea sentintei. Potrivit instantei, inculpatii au fost informati asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestantilor de la Timisoara si aveau atat pregatirea cat si experienta necesara pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistratii au mai apreciat ca inculpatii aveau posibilitatea sa nu se implice in realizarea ordinului respectiv. Magistratii au respins cererea partilor vatamate din acest dosar - raniti si familii ale celor ucisi in urma interventiei brutale a armatei - de a se schimba incadrarea faptelor de care sunt acuzati cei doi generali in rezerva ai MApN, de la "omor deosebit de grav" si "tentativa de omor" la cea de "genocid". Inainte de 21 decembrie, la Timisoara au fost ucisi 73 de protestatari.
Avocatul gen. (r) Victor Stanculescu, Alice Draghici, a depus, luni, in instanta, in dosarul Revolutiei de la Timisoara, documente care ar arata ca la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat si straini dotati cu armament diferit de cel al Ministerului Apararii. Draghici a declarat pentru NewsIn ca, din documentele depuse la dosar, la termenul de luni de la inalta Curte de Casatie si Justitie, ar rezulta ca printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii. Avocatul a sustinut ca aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apararii, declasificate la solicitarea lui Victor Stanculescu, referitoare la operatiunile de la Timisoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla si rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urma cu 19 ani. "Teroristi" cu armament performant
La finalul sedintei de judecata de luni, avocatul lui Stanculescu a declarat ca din aceste documente rezulta ca nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vina pentru faptele petrecute la Timisoara. "Rezulta ca, in perioada 16 - 21 decembrie 1989, la Timisoara, printre soldati au fost infiltrate diverse persoane. Astfel, au fost persoane imbracate in uniforma kaki si care detineau armament foarte sofisticat. Era armament de lupta de provenienta straina, care nu era in dotarea Armatei si cu care s-a tras inclusiv chiar si in soldati. Va dau un singur exemplu. Pe 17 decembrie au fost depistate cinci persoane straine care atacau masini de lupta ale armatei. Atunci cand au fost depistate, acele persoane care erau imbracate in uniforma specifica armatei au fugit. Spatiul aerian era survolat de niste aparate de zbor mici, despre care nu s-a stabilit nici pana in prezent de unde proveneau. Au fost impuscati multi soldati, s-au atacat tancuri ale armatei. Documentele depuse de noi la dosar arata ca, printre persoanele infiltrate in randul celor de la Timisoara, se aflau oameni din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorism si din Securitate", a declarat pentru NewsIn avocatul Alice Draghici. La randul sau, aparatorul lui Mihai Chitac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat si el mai multe probe, printre care si depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecatorii completului de fond de la iCCJ unde a fost condamnat clientul sau. Avocatul a sustinut ca magistratul ar fi membru al Asociatiei de Revolutionari "22 decembrie" de la Iasi. Amanare contestata Presedintele Completului de noua judecatori, Gheorghe Florea, a decis sa ia in discutie toate aceste cereri pe 9 iunie, la un nou termen al procesului. Amanarea procesului a fost contestata de revolutionarii prezenti, care au solicitat ca generalii Chitac si Stanculescu "sa nu mai fie tinuti in brate". Una din partile vatamate din dosar, Vasile Farcau, a aprins doua lumanari pe care le-a infipt in doi covrigi si le-a pus pe un birou in fata judecatorilor. Dosarul a mai fost amanat de Completul de noua magistrati al inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trebuie sa judece recursurile depuse de generalii in rezerva Victor Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.
generalul Victor Stanculescu
Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca inculpatul Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.
generalul Mihai Chitac
In ceea ce il priveste pe inculpatul Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte. Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandatii care au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date. Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii care au apreciat ca ordinul de a se deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare, se mai arata in motivarea sentintei. Potrivit instantei, inculpatii au fost informati asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestantilor de la Timisoara si aveau atat pregatirea cat si experienta necesara pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistratii au mai apreciat ca inculpatii aveau posibilitatea sa nu se implice in realizarea ordinului respectiv. Magistratii au respins cererea partilor vatamate din acest dosar - raniti si familii ale celor ucisi in urma interventiei brutale a armatei - de a se schimba incadrarea faptelor de care sunt acuzati cei doi generali in rezerva ai MApN, de la "omor deosebit de grav" si "tentativa de omor" la cea de "genocid". Inainte de 21 decembrie, la Timisoara au fost ucisi 73 de protestatari.
Etichete:
apararii,
Chitac,
curte de justitie,
decembrie,
general,
Inalta,
mineriada,
ministerul,
revolutie,
Stanculescu,
Timisoara
Elena Ceausescu a ars mortii de la Timisoara
| | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Fostul ministru de Externe al Romaniei socialiste, Stefan Andrei, revine cu noi declaratii bomba privind ultimele zile ale regimului Ceausescu. Interviul, publicat in exclusivitate in ZIUA, face parte dintr-un documentar TV si o carte despre culisele diplomatiei romanesti la 20 de ani de la caderea sistemului comunist. Excelenta, ce a cautat Ceausescu la Teheran in decembrie 1989, cand deja, aici, fusese declansata operatiunea de debarcare a sa, atat la Iasi, cat si la Timisoara? Vizita a fost stabilita dupa conferinta statelor nealiniate, de la Belgrad. Fusese fixata pentru 18 decembrie. Eu consider si acum ca Nicolae Ceausescu a savarsit una dintre cele mai grave si daunatoare greseli ale vietii sale politice cand, in dimineata zilei de luni, 18 decembrie 1989, s-a urcat in avion pentru a pleca timp de trei zile in vizita oficiala in Iran. Inainte de a pleca, pe 17 seara, Ceausescu m-a chemat la el sa se sfatuiasca cu mine. M-a intrebat: "Crezi ca pot sa aman vizita in Iran?". "Sigur ca da", i-am zis. Am amanat-o si pe cea cu Brejnev, in '77, cand a fost greva minerilor din Valea Jiului. Fac o paranteza: am sunat atunci la Moscova sa anunt ca nu putem veni si, desi nici nu incepuse bine revolta minerilor, cei de la Kremlin imi zic: "Da! Da! Aveti probleme in Valea Jiului cu minerii, nu?!". Stiau deja! Inchid paranteza. Se vedea pe Ceausescu cum se framanta. Dimineata, pe 18, a dat telefon la Timisoara, lui Ion Coman si primului secretar. I-a intrebat care e situatia ca sa stie daca sa amane sau nu vizita in Iran. Coman l-a asigurat ca nu-i nevoie: "Nu, tovarase Ceausescu! Am aplicat indicatiile dumneavostra si totul e bine". Ca ar fi fost o mana de derbedei, de golani si ca s-a facut ordine. "Puteti pleca linistit in Iran", i-au spus.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Etichete:
Banat,
Ceausescu,
crimele,
Elena,
jos tiranul,
mortii,
securitatii,
Timisoara
Abonați-vă la:
Postări (Atom)