Generalii Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac vor sta 15 ani după gratii pentru comiterea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tentativă la omor deosebit de grav. Aşa au decis ieri judecătorii Curţii Supreme, care au adăugat că îi obligă pe cei doi să plătească, în solidaritate cu Ministerul Apărării, şi aproximativ 46 de miliarde de lei vechi către cele 226 de victime din timpul reprimării sângeroase a manifestaţiilor izbucnite la Timişoara în perioada 16-22 decembrie 1989. Înainte de 21 decembrie, aici au fost ucişi 73 de protestatari.
La numai câteva ore de la pronunţarea sentinţei, judecătorii au trimis Tribunalului Militar Bucureşti mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea emise pe numele generalilor. De altfel, în scurt timp acestea au şi fost puse în aplicare: Chiţac a fost „săltat“ de acasă, iar Stănculescu de la conferinţa de presă pe care a susţinut-o la Hotelul Howard Johnson.
Chiţac, prezent la pronunţare, Stănculescu ţine conferinţe
La pronunţarea verdictului, în sala de judecată a fost prezent doar Mihai Chiţac. Acesta a catalogat procesul şi sentinţa drept „o decizie politică“ şi „o mascaradă de proces“, „dictat din umbră“ de un anume Constantinescu, precizând însă că nu este vorba despre fostul preşedinte Emil Constantinescu.
La rândul lui, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, a declarat că decizia Curţii Supreme este una corectă. „Decizia de astăzi (ieri - n.r.) de menţinere a pedepsei pentru cei doi inculpaţi este corectă, dar din punctul de vedere al daunelor sentinţa este injustă, iar unii revoluţionari nici nu s-au auzit pe lista strigată în sală“, a declarat Mărieş.
La ora 18.00, a ieşit la declaraţii şi generalul Stănculescu. Acesta a susţinut o conferinţă de presă în care a arătat că a fost condamnat pentru că puterea politică din România a dorit un vinovat. Întrebat de ce a fost el vinovatul şi nu altcineva, Stănculescu a răspuns: „Pentru că generalul Milea (fostul ministru al apărării) a fost mortul care nu mai era. Generalul Guşă a fost, de asemenea, mortul care nu mai era“.
Stănculescu a mai susţinut că el a fost cel care a schimbat cu adevărat regimul comunist: „Eu am schimbat regimul prin forţa militară. Eu am fost cel care a condus operaţiunile de la Târgovişte care s-au încheiat cum s-au încheiat“. Acesta a mai sugerat că la mijloc ar fi vorba despre nişte interese şi că nu s-a dorit aflarea unor lucruri care vor fi cunoscute abia „după dispariţia mea de pe pământul românesc“.
Imediat după ce conferinţa s-a încheiat, generalul Stănculescu a fost „săltat“ de un echipaj al Serviciului Urmăriri, care, de altfel, s-a aflat în sală pe durata declaraţiilor de presă. Cu numai o oră înainte, poliţiştii s-au prezentat şi la locuinţa lui Mihai Chiţac, care a fost dus la sediul Poliţiei Capitalei pentru a i se întocmi formele legale de încarcerare.
Potrivit unor surse din poliţie, din cauza vârstei înaintate şi a problemelor de sănătate, cei doi au fost încarceraţi aseară la Spitalul Penitenciarului Jilava. (A colaborat Andreea Vădan)
PEDEAPSĂ
Ar trebui să execute minimum 7,5 ani
Cei doi au fost condamnaţi prima oară pe 15 iulie 1999 de Curtea Supremă de Justiţie. Pedeapsa a rămas definitivă pe 25 februarie 2000, când Completul de nouă judecători a respins recursurile formulate de generali. Imediat după pronunţarea sentinţei, Stănculescu a fugit din ţară şi s-a întors odată cu venirea la putere a lui Ion Iliescu. Câteva luni mai târziu, procurorul general Tănase Joiţa a promovat un recurs în anulare în favoarea celor doi. Drept urmare, pe 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Curţii Supreme au admis recursul lui Joiţa şi au decis rejudecarea procesului Revoluţiei de la Timişoara. Specialiştii în Drept spun că Stănculescu şi Chiţac ar trebui să execute cel puţin 7,5 ani de închisoare. Şi asta pentru că, potrivit legii, condamnaţii trecuţi de 60 de ani pot fi liberaţi condiţionat după executarea a jumătate din pedeapsa de peste 10 închisoare.
Se afișează postările cu eticheta apararii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta apararii. Afișați toate postările
joi, 16 octombrie 2008
vineri, 10 octombrie 2008
Documente declasificate dupa 19 ani, depuse in dosarul Revolutiei de la Timisoara
-- Avocatul gen. Stanculescu, Alice Draghici: "Printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii"
Avocatul gen. (r) Victor Stanculescu, Alice Draghici, a depus, luni, in instanta, in dosarul Revolutiei de la Timisoara, documente care ar arata ca la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat si straini dotati cu armament diferit de cel al Ministerului Apararii. Draghici a declarat pentru NewsIn ca, din documentele depuse la dosar, la termenul de luni de la inalta Curte de Casatie si Justitie, ar rezulta ca printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii. Avocatul a sustinut ca aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apararii, declasificate la solicitarea lui Victor Stanculescu, referitoare la operatiunile de la Timisoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla si rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urma cu 19 ani. "Teroristi" cu armament performant
La finalul sedintei de judecata de luni, avocatul lui Stanculescu a declarat ca din aceste documente rezulta ca nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vina pentru faptele petrecute la Timisoara. "Rezulta ca, in perioada 16 - 21 decembrie 1989, la Timisoara, printre soldati au fost infiltrate diverse persoane. Astfel, au fost persoane imbracate in uniforma kaki si care detineau armament foarte sofisticat. Era armament de lupta de provenienta straina, care nu era in dotarea Armatei si cu care s-a tras inclusiv chiar si in soldati. Va dau un singur exemplu. Pe 17 decembrie au fost depistate cinci persoane straine care atacau masini de lupta ale armatei. Atunci cand au fost depistate, acele persoane care erau imbracate in uniforma specifica armatei au fugit. Spatiul aerian era survolat de niste aparate de zbor mici, despre care nu s-a stabilit nici pana in prezent de unde proveneau. Au fost impuscati multi soldati, s-au atacat tancuri ale armatei. Documentele depuse de noi la dosar arata ca, printre persoanele infiltrate in randul celor de la Timisoara, se aflau oameni din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorism si din Securitate", a declarat pentru NewsIn avocatul Alice Draghici. La randul sau, aparatorul lui Mihai Chitac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat si el mai multe probe, printre care si depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecatorii completului de fond de la iCCJ unde a fost condamnat clientul sau. Avocatul a sustinut ca magistratul ar fi membru al Asociatiei de Revolutionari "22 decembrie" de la Iasi. Amanare contestata Presedintele Completului de noua judecatori, Gheorghe Florea, a decis sa ia in discutie toate aceste cereri pe 9 iunie, la un nou termen al procesului. Amanarea procesului a fost contestata de revolutionarii prezenti, care au solicitat ca generalii Chitac si Stanculescu "sa nu mai fie tinuti in brate". Una din partile vatamate din dosar, Vasile Farcau, a aprins doua lumanari pe care le-a infipt in doi covrigi si le-a pus pe un birou in fata judecatorilor. Dosarul a mai fost amanat de Completul de noua magistrati al inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trebuie sa judece recursurile depuse de generalii in rezerva Victor Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.
generalul Victor Stanculescu
Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca inculpatul Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.
generalul Mihai Chitac
In ceea ce il priveste pe inculpatul Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte. Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandatii care au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date. Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii care au apreciat ca ordinul de a se deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare, se mai arata in motivarea sentintei. Potrivit instantei, inculpatii au fost informati asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestantilor de la Timisoara si aveau atat pregatirea cat si experienta necesara pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistratii au mai apreciat ca inculpatii aveau posibilitatea sa nu se implice in realizarea ordinului respectiv. Magistratii au respins cererea partilor vatamate din acest dosar - raniti si familii ale celor ucisi in urma interventiei brutale a armatei - de a se schimba incadrarea faptelor de care sunt acuzati cei doi generali in rezerva ai MApN, de la "omor deosebit de grav" si "tentativa de omor" la cea de "genocid". Inainte de 21 decembrie, la Timisoara au fost ucisi 73 de protestatari.
Avocatul gen. (r) Victor Stanculescu, Alice Draghici, a depus, luni, in instanta, in dosarul Revolutiei de la Timisoara, documente care ar arata ca la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat si straini dotati cu armament diferit de cel al Ministerului Apararii. Draghici a declarat pentru NewsIn ca, din documentele depuse la dosar, la termenul de luni de la inalta Curte de Casatie si Justitie, ar rezulta ca printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii. Avocatul a sustinut ca aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apararii, declasificate la solicitarea lui Victor Stanculescu, referitoare la operatiunile de la Timisoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla si rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urma cu 19 ani. "Teroristi" cu armament performant
La finalul sedintei de judecata de luni, avocatul lui Stanculescu a declarat ca din aceste documente rezulta ca nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vina pentru faptele petrecute la Timisoara. "Rezulta ca, in perioada 16 - 21 decembrie 1989, la Timisoara, printre soldati au fost infiltrate diverse persoane. Astfel, au fost persoane imbracate in uniforma kaki si care detineau armament foarte sofisticat. Era armament de lupta de provenienta straina, care nu era in dotarea Armatei si cu care s-a tras inclusiv chiar si in soldati. Va dau un singur exemplu. Pe 17 decembrie au fost depistate cinci persoane straine care atacau masini de lupta ale armatei. Atunci cand au fost depistate, acele persoane care erau imbracate in uniforma specifica armatei au fugit. Spatiul aerian era survolat de niste aparate de zbor mici, despre care nu s-a stabilit nici pana in prezent de unde proveneau. Au fost impuscati multi soldati, s-au atacat tancuri ale armatei. Documentele depuse de noi la dosar arata ca, printre persoanele infiltrate in randul celor de la Timisoara, se aflau oameni din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorism si din Securitate", a declarat pentru NewsIn avocatul Alice Draghici. La randul sau, aparatorul lui Mihai Chitac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat si el mai multe probe, printre care si depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecatorii completului de fond de la iCCJ unde a fost condamnat clientul sau. Avocatul a sustinut ca magistratul ar fi membru al Asociatiei de Revolutionari "22 decembrie" de la Iasi. Amanare contestata Presedintele Completului de noua judecatori, Gheorghe Florea, a decis sa ia in discutie toate aceste cereri pe 9 iunie, la un nou termen al procesului. Amanarea procesului a fost contestata de revolutionarii prezenti, care au solicitat ca generalii Chitac si Stanculescu "sa nu mai fie tinuti in brate". Una din partile vatamate din dosar, Vasile Farcau, a aprins doua lumanari pe care le-a infipt in doi covrigi si le-a pus pe un birou in fata judecatorilor. Dosarul a mai fost amanat de Completul de noua magistrati al inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trebuie sa judece recursurile depuse de generalii in rezerva Victor Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.
generalul Victor Stanculescu
Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca inculpatul Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.
generalul Mihai Chitac
In ceea ce il priveste pe inculpatul Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte. Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandatii care au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date. Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii care au apreciat ca ordinul de a se deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare, se mai arata in motivarea sentintei. Potrivit instantei, inculpatii au fost informati asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestantilor de la Timisoara si aveau atat pregatirea cat si experienta necesara pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistratii au mai apreciat ca inculpatii aveau posibilitatea sa nu se implice in realizarea ordinului respectiv. Magistratii au respins cererea partilor vatamate din acest dosar - raniti si familii ale celor ucisi in urma interventiei brutale a armatei - de a se schimba incadrarea faptelor de care sunt acuzati cei doi generali in rezerva ai MApN, de la "omor deosebit de grav" si "tentativa de omor" la cea de "genocid". Inainte de 21 decembrie, la Timisoara au fost ucisi 73 de protestatari.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
