Documente declasificate dupa 19 ani, depuse in dosarul Revolutiei de la Timisoara

-- Avocatul gen. Stanculescu, Alice Draghici: "Printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii"
Avocatul gen. (r) Victor Stanculescu, Alice Draghici, a depus, luni, in instanta, in dosarul Revolutiei de la Timisoara, documente care ar arata ca la evenimentele de acum 19 ani ar fi participat si straini dotati cu armament diferit de cel al Ministerului Apararii. Draghici a declarat pentru NewsIn ca, din documentele depuse la dosar, la termenul de luni de la inalta Curte de Casatie si Justitie, ar rezulta ca printre fortele armate de la Timisoara s-au aflat si cetateni straini dotati cu armament diferit de cel al soldatilor Ministerului Apararii. Avocatul a sustinut ca aceste lucruri ar fi demonstrate de jurnale ale Ministerului Apararii, declasificate la solicitarea lui Victor Stanculescu, referitoare la operatiunile de la Timisoara din decembrie 1989. De asemenea, printre documente s-ar afla si rapoarte ale cadrelor participante la evenimentele din urma cu 19 ani. "Teroristi" cu armament performant
La finalul sedintei de judecata de luni, avocatul lui Stanculescu a declarat ca din aceste documente rezulta ca nu s-a putut stabili clar cine ar fi de vina pentru faptele petrecute la Timisoara. "Rezulta ca, in perioada 16 - 21 decembrie 1989, la Timisoara, printre soldati au fost infiltrate diverse persoane. Astfel, au fost persoane imbracate in uniforma kaki si care detineau armament foarte sofisticat. Era armament de lupta de provenienta straina, care nu era in dotarea Armatei si cu care s-a tras inclusiv chiar si in soldati. Va dau un singur exemplu. Pe 17 decembrie au fost depistate cinci persoane straine care atacau masini de lupta ale armatei. Atunci cand au fost depistate, acele persoane care erau imbracate in uniforma specifica armatei au fugit. Spatiul aerian era survolat de niste aparate de zbor mici, despre care nu s-a stabilit nici pana in prezent de unde proveneau. Au fost impuscati multi soldati, s-au atacat tancuri ale armatei. Documentele depuse de noi la dosar arata ca, printre persoanele infiltrate in randul celor de la Timisoara, se aflau oameni din Unitatea Speciala de Lupta Antiterorism si din Securitate", a declarat pentru NewsIn avocatul Alice Draghici. La randul sau, aparatorul lui Mihai Chitac, gen. (r) Ioan Dan, a solicitat si el mai multe probe, printre care si depunerea la dosar a unui document prin care s-ar demonstra incompatibilitatea unuia dintre judecatorii completului de fond de la iCCJ unde a fost condamnat clientul sau. Avocatul a sustinut ca magistratul ar fi membru al Asociatiei de Revolutionari "22 decembrie" de la Iasi. Amanare contestata Presedintele Completului de noua judecatori, Gheorghe Florea, a decis sa ia in discutie toate aceste cereri pe 9 iunie, la un nou termen al procesului. Amanarea procesului a fost contestata de revolutionarii prezenti, care au solicitat ca generalii Chitac si Stanculescu "sa nu mai fie tinuti in brate". Una din partile vatamate din dosar, Vasile Farcau, a aprins doua lumanari pe care le-a infipt in doi covrigi si le-a pus pe un birou in fata judecatorilor. Dosarul a mai fost amanat de Completul de noua magistrati al inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trebuie sa judece recursurile depuse de generalii in rezerva Victor Stanculescu si Mihai Chitac, condamnati la 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei de la Timisoara.
generalul Victor Stanculescu
Potrivit motivarii data publicitatii in 5 decembrie 2007, Victor Stanculescu si Mihai Chitac nu pot fi exonerati de raspundere penala, pentru ca au executat ordinul lui Ceausescu de a trage in manifestantii de la Timisoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali stiind de caracterul anticomunist al revoltei. Acelasi document confirma faptul ca inculpatul Victor Atanasie Stanculescu a facut parte din comandamentul care a condus actiunea de reprimare a manifestatilor de la Timisoara si a exercitat cu "vadit exces de zel" atributiile ce i-au revenit in cadrul acelui comandament. Aceasta a dus si la numirea sa de catre Nicolae Ceausescu, in seara de 20 decembrie 1989, in functia de comandant militar unic al muncipiului Timisoara, se arata in motivarea sentintei de condamnare a generalului(r) Stanculescu pentru Revolutia de la Timisoara.
generalul Mihai Chitac
In ceea ce il priveste pe inculpatul Mihai Chitac, magistratii au aratat ca, din corelarea tuturor probelor, reiese ca acesta a facut parte din structurile de conducere a actiunii de reprimare a manifestantilor din Timisoara, ca a exercitat si el exces de zel, "implicandu-se in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 dintre care multe foarte grav", se arata in motivarea aceleiasi sentinte. Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandatii care au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date. Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii care au apreciat ca ordinul de a se deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare, se mai arata in motivarea sentintei. Potrivit instantei, inculpatii au fost informati asupra caracterului anticomunist, de protest al manifestantilor de la Timisoara si aveau atat pregatirea cat si experienta necesara pentru a realiza caracterul ilegal al unui astfel de ordin. Magistratii au mai apreciat ca inculpatii aveau posibilitatea sa nu se implice in realizarea ordinului respectiv. Magistratii au respins cererea partilor vatamate din acest dosar - raniti si familii ale celor ucisi in urma interventiei brutale a armatei - de a se schimba incadrarea faptelor de care sunt acuzati cei doi generali in rezerva ai MApN, de la "omor deosebit de grav" si "tentativa de omor" la cea de "genocid". Inainte de 21 decembrie, la Timisoara au fost ucisi 73 de protestatari.