În perioada în care Ioan Talpeş a ocupat funcţia de director al SIE, potrivit Hotnews, în România au avut loc mai multe operaţiuni de contrabandă în care au fost implicaţi atât ofiţeri de informaţii (foşti sau activi), cât şi persoane, îndeosebi cetăţeni arabi, aflate sub controlul acestora. La fel, în domeniul marilor privatizări au pătruns indivizi şi firme străine a căror bonitate nu numai că n-a fost verificată de cei în măsură să facă acest lucru, dar au fost chiar sprijiniţi de aceştia să dea marile tunuri postdecembriste. Sunt deja de notorietate cazurile Puma-Faur, Mike şi Elie Nassar, Zaher Iskandarani, Columna Bank, Jimbolia, Ţigareta etc.
La începutul lui 1997, după venirea la Cotroceni a lui Emil Constantinescu, generalul SIE Dumitru Ciobanu i-a înaintat consilierului prezidenţial Cătălin Harnagea un raport detaliat cu privire la acte grave de corupţie de la vârful şi din interiorul SIE. Talpeş a fost acuzat atunci că ar fi primit în 1995 de la Zaher Iskandarani, un controversat om de afaceri romano-sirian, supranumit şi “Prinţul Banatului”, 6 milioane de dolari pentru susţinerea lui Ion Iliescu.
ÎNTĂLNIREA CU “PRINŢUL BANATULUI”Acuzaţia n-a fost confirmată, dar Talpeş a recunoscut că s-a întâlnit o singură dată cu Zaher Iskandarani, la sediul SIE, şi că acesta ar fi fost dispus să ofere statului, “ca acţiune umanitară”, 3 milioane de dolari pentru a fi judecat corect. Talpeş a spus că el nu a luat nici un ban, ba chiar a cerut arestarea lui Iskandarani. Ulterior, într-o intervenţie televizată, fostul preşedinte Emil Constantinescu a acuzat că în mandatul lui Talpeş a fost creat şi consolidat un sistem oligarhic generalizat. El a afirmat totodată că la prima întâlnire avută cu fostul şef al SIE, Talpeş i-a spus că Zaher Iskandarani (condamnat pentru contrabandă cu ţigări) a venit la el ca să-l ajute să deschidă o fabrică. Talpeş a respins acuzaţiile lui Constantinescu şi a afirmat chiar că, în vremea mandatului său din fruntea SIE, a interzis operaţiunile speciale. “Cât m-am aflat la conducerea SIE, nu s-au desfăşurat acţiuni de contrabandă cu ţigări şi arme, în serviciul oligarhiilor, cu aprobarea statului. Este bine de precizat, pentru opinia publică, cine a organizat acţiuni de contrabandă şi cu aprobarea cui. Cel puţin în cazul Ţigareta 2”, afirma Talpeş.
“generalul Ioan Talpeş, care l-a înlocuit pe Caraman, fusese colaborator apropiat al clanului Ceauşescu şi era familiar tot numai cu spionajul de tip comunist. Cu Talpeş la cârmă, SIE a rămas un serviciu de tip sovietic (...), după opt ani de la alungarea tiraniei, SIE continua să considere că Occidentul este inamic. În 1997, Elveţia a acuzat public România de spionaj economic şi generalul Talpeş, devenit ţap ispăşitor, a fost trimis ambasador în Bulgaria. La 18 februarie 1998, preşedintele Emil Constantinescu l-a instalat în fruntea SIE pe Constantin Harnagea, care nu a avut legături cu Securitatea. Abia atunci a început adevărata democratizare a SIE”.
La începutul lui 1997, după venirea la Cotroceni a lui Emil Constantinescu, generalul SIE Dumitru Ciobanu i-a înaintat consilierului prezidenţial Cătălin Harnagea un raport detaliat cu privire la acte grave de corupţie de la vârful şi din interiorul SIE. Talpeş a fost acuzat atunci că ar fi primit în 1995 de la Zaher Iskandarani, un controversat om de afaceri romano-sirian, supranumit şi “Prinţul Banatului”, 6 milioane de dolari pentru susţinerea lui Ion Iliescu.
ÎNTĂLNIREA CU “PRINŢUL BANATULUI”Acuzaţia n-a fost confirmată, dar Talpeş a recunoscut că s-a întâlnit o singură dată cu Zaher Iskandarani, la sediul SIE, şi că acesta ar fi fost dispus să ofere statului, “ca acţiune umanitară”, 3 milioane de dolari pentru a fi judecat corect. Talpeş a spus că el nu a luat nici un ban, ba chiar a cerut arestarea lui Iskandarani. Ulterior, într-o intervenţie televizată, fostul preşedinte Emil Constantinescu a acuzat că în mandatul lui Talpeş a fost creat şi consolidat un sistem oligarhic generalizat. El a afirmat totodată că la prima întâlnire avută cu fostul şef al SIE, Talpeş i-a spus că Zaher Iskandarani (condamnat pentru contrabandă cu ţigări) a venit la el ca să-l ajute să deschidă o fabrică. Talpeş a respins acuzaţiile lui Constantinescu şi a afirmat chiar că, în vremea mandatului său din fruntea SIE, a interzis operaţiunile speciale. “Cât m-am aflat la conducerea SIE, nu s-au desfăşurat acţiuni de contrabandă cu ţigări şi arme, în serviciul oligarhiilor, cu aprobarea statului. Este bine de precizat, pentru opinia publică, cine a organizat acţiuni de contrabandă şi cu aprobarea cui. Cel puţin în cazul Ţigareta 2”, afirma Talpeş.
“generalul Ioan Talpeş, care l-a înlocuit pe Caraman, fusese colaborator apropiat al clanului Ceauşescu şi era familiar tot numai cu spionajul de tip comunist. Cu Talpeş la cârmă, SIE a rămas un serviciu de tip sovietic (...), după opt ani de la alungarea tiraniei, SIE continua să considere că Occidentul este inamic. În 1997, Elveţia a acuzat public România de spionaj economic şi generalul Talpeş, devenit ţap ispăşitor, a fost trimis ambasador în Bulgaria. La 18 februarie 1998, preşedintele Emil Constantinescu l-a instalat în fruntea SIE pe Constantin Harnagea, care nu a avut legături cu Securitatea. Abia atunci a început adevărata democratizare a SIE”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu